PLAN STRATEGIC 

Facultatea de Construcţii, Cadastru şi Arhitectură
Prezentul Plan Strategic a fost întocmit de către GOMBOȘ Dan, Ș.l. dr.ing. şi constitue propunerea subsemnatului în vederea coordonării activităţii Facultăţii de Arhitectură şi Construcţii, al cărei Decan sunt în prezent. În vederea întocmirii prezentului Plan Strategic, am făcut mai întâi o analiză a stării prezente, analiză întreprinsă în scop constructiv şi anume acela de identificare riguroasă a obiectivelor care în opinia subsemnatului merită vizate prin strategii bine organizate. Obiective principale urmărite:
  • Îmbunătăţirea conţinutului procesului de învăţământ;
  • Creşterea coeziunii şi colaborării în facultate;
  • Îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale;
  • Îmbunătăţirea fluxului permanent de aprovizionare cu materiale consumabile;
  • Dinamizarea / eficientizarea activităţii de cercetare;
  • Creşterea la maxim posibil a indicilor de ierarhizare la salarii;
  • Îmbunătăţirea structurii de personal pe grade didactice;
  • Creşterea gradului de informare a colectivului cu privire la probleme de interes firesc legate de plan, salarizare, personal;
  • Promovarea şi câştigarea prin argumente profesionale solide a unei imagini de profesionişti de înaltă ţinută pentru membrii facultăţii, atât în cadrul acesteia, cât şi a Universităţii (creşterea credibilităţii catedrei) şi chiar în alte centre universitare din ţară şi străinătate;
  • Urmărirea îndeaproape a specializărilor, având în vedere statutul acestora în vederea reacreditării;
  • Creşterea responsabilităţii studenţilor în raport cu procesul de învăţământ;
  • Creşterea interesului candidaţilor potenţiali pentru specializările avute.
Fiecare din obiectivele menţionate, reclamă o serie de acţiuni coerente specifice muncii de conducere, care luate în cunoştiinţă de cauză {de către o persoană cu experienţă profesională dar şi managerială) şi cu suport din partea cadrelor didactice ale facultăţii noastre, pot conduce la atingerea obiectivelor propuse într-o manieră maximizat În continuare, doresc să vă prezint direcţiile principale de acţiune, care în concepţia subsemnatului sunt menite a asigura o activitate coerentă ce ţinteşte simultan obiectivele propuse.
Consider că activitatea managerială impune promovarea şi asigurarea din partea conducătorului a unor principii indispensabile, menite a asigura un mediu sănătos în cadrul unei instituţii, deci şi în cadrul Facultăţii de Arhitectură şi Construcţii, care să permită desfăşurarea, respectiv dezvoltarea activităţii şi totodată să permită tranşarea echilibrată a oricăror situaţii de conflict de interese între membrii acestei facultăţi. Acest 2 ultim aspect îl consider foarte important deoarece “conflictul” de interese nerezolvat corespunzător constitue un factor perturbator pentru o activitate eficientă. Astfel, înţeleg ca în activitatea de coordonare să utilizez permanent următoarele principii: ‰ Organizarea riguroasă a tuturor activităţilor specifice (didactice, cercetare); ‰ Profesionalism şi autoexigenţă; ‰ Obiectivitate şi echitate; ‰ Respectul reciproc; ‰ Fermitate în luarea, aplicarea şi urmărirea aplicării deciziilor; ‰ Recompensarea materială corectă a personalului eficient bazată pe o bună cunoaştere a realizărilor fiecăruia, pe linie didactică, de cercetare şi organizatorică; ‰ Evidenţierea în exteriorul colectivului condus a aspectelor pozitive, şi rezolvarea/ corectarea aspectelor negative chiar în interiorul colectivului. Cele de mai sus constituie motivaţia principală a Planului Strategic implementat de Facultatea de Arhitectură şi Construcţii, acesta fiind elaborat în contextul apartenenţei sale la Universitatea din Oradea încă din anul universitar 2002-2003, anul înfiinţării facultăţii noastre. Înainte de acest an universitar, începând cu anul universitar 1993-1994, specializările actuale ale facultăţii au existat ca atare în cadrul Facultăţii de Protecţia Mediului. Elaborarea acestui Plan strategic ţine seama de reforma încă în curs de desfăşurare în sistemul naţional de învăţământ din România. Această reformă – parte componentă a procesului de reînnoire declanşat la nivel naţional încă din 1989 –, cuprinde toate componentele sistemului, de la curriculă până la management şi are ca scop crearea unui sistem educaţional adecvat societăţii actuale, economiei de piaţă, competiţiei valorilor, statului de drept, în direcţia integrării euroatlantice. În această direcţie amintim recunoaşterea competenţelor profesionale ale absolvenţilor învăţământului nostru superior – prin premiile şi lucrările obţinute prin competiţie, dar şi rezultatele bune obţinute de studenţii facultăţii noastre în alte universităţi din Europa în care au studiat prin intermediul programelor de mobilităţi Erasmus. Totodată, Planul nostru Strategic este elaborat în acord cu Planul strategic pentru perioada 2009-2013, aprobat de Senatul Universităţii din Oradea. Drept urmare, prezentul Plan Strategic continuă obiectivele definite de planul strategic menţionat, precum şi de planurile operaţionale ale anilor anteriori. Astfel, Facultatea de Arhitectură şi Construcţii din cadrul Universităţii din Oradea îşi asumă conştient rolul de a face faţă provocărilor generate de noua etapă de dezvoltare a ţării, în contextul unei tot mai puternice interdependenţe la nivel mondial în toate domeniile. În contextul noii dezvoltări economice regionale, Facultatea de Arhitectură şi Construcţii din cadrul Universităţii din Oradea îşi propune să fie şi în continuare un partener important în stabilirea unor legături economice noi, precum şi dezvoltarea celor existente în folosul reciproc al tuturor factorilor implicaţi. Facultatea de Arhitectură şi Construcţii îşi propune dezvoltarea relaţiilor cu parteneri consacraţi, precum şi găsirea 3 unor noi legături menite să asigure implicarea tot mai puternică a facultăţii în comunitatea locală, regională şi internaţională. La întocmirea prezentului Planul Strategic, Facultatea de Arhitectură şi Construcţii are în vederea schimbările care au loc la nivelul învăţământului superior, managementul facultăţii îndreptându-se, în acest context, într-un mod activ, spre aceste realităţi, încercând în felul acesta să ofere absolvenţilor săi şanse mai mari de a-şi găsi un loc pe piaţa muncii. Stabilirea cunoştinţelor necesare, transmiterea acestora, aducerea de contribuţii în domenii prioritare ale ştiinţei şi tehnologiei, transferul lor către mediul economico-social, formarea în profil larg flexibilă, interactivă şi continuă atât a studenţilor, cât şi a cadrelor didactice, reprezintă principalele repere la nivelul managementului facultăţii. Ca atare, misiunea Facultăţii de Arhitectură şi Construcţii este acea de a crea, valorifica şi disemina cunostinţe, prin dezvoltarea unui mediu de învăţământ şi de cercetare pentru membrii comunităţii universitare în măsură să îi consolideze poziţia în învăţământ şi cercetare şi să o propulseze printre facultăţile competitive la nivel naţional şi internaţional. Ne propunem pentru aceasta să realizăm o activitate de învăţământ şi de cercetare la standarde de excelenţă, urmărind următoarele obiective cu caracter general: ƒ Dezvoltarea facultăţii conform planului de perspectivă şi principiilor reformei pentru a răspunde exigenţelor la nivel naţional şi european; ƒ Adaptarea structurii facultăţii la solicitările pieţei muncii prin înfiinţarea, dacă este necesar, de noi specializări sau specializări duble; ƒ Consolidarea specializărilor din facultate în scopul pregătirii acreditării acestora; ƒ Întărirea catedrelor şi creşterea responsabilizării lor în calitatea procesului de învăţământ; ƒ Adaptarea permanentă a planurilor de învăţământ şi programelor analitice la exigenţele impuse de standardele interne şi externe şi la cerinţele pieţei muncii; ƒ Impulsionarea activităţii de cercetare ştiinţifică studenţească prin organizarea anuală la ƒ nivel de facultate a unui simpozion studenţesc; ƒ Impulsionarea activităţii de cercetare ştiinţifică la nivel de facultate prin creşterea numărului de granturi; ƒ Promovarea unor noi centre de cercetare conform cerinţelor economice; ƒ Promovarea unor noi conducători de doctorat atât pentru domeniile existente cât şi pentru domenii noi, compatibile cu specializările facultăţii; ƒ Lărgirea legăturilor de colaborare interne şi externe cu facultăţi cu profil asemănător, în vederea colaborării pe probleme de curriculum, perfecţionarea cadrelor didactice, dotarea laboratoarelor; ƒ Creşterea gradului de implicare a catedrelor în coordonarea specializărilor facultăţii; ƒ Asigurarea autonomiei catedrelor pentru a realiza curriculum-ul specializărilor pe care le coordonează şi verificarea îndeplinirii acestora; ƒ Atragerea de venituri extrabugetare prin: popularizarea ofertei facultăţii atât în domeniul educaţional; 4 autorizarea unor laboratoare pentru servicii de expertizare, consultanţă, cercetare ştiinţifică; lărgirea ofertei privind cursurile postuniversitare; creşterea gradului de cooperare cu agenţii economici. ƒ Dotarea laboratoarelor existente la nivelul exigenţelor actuale şi înfiinţarea de noi laboratoare pentru susţinerea disciplinei din planurile de învăţământ ale specializărilor; ƒ Continuarea informatizării facultăţii, chiar a catedrelor aferente prin procurarea sau realizarea unor software-uri adecvate; ƒ Creşterea gradului de implicare a studenţilor în gestiunea spaţiilor de cazare şi a cantinei; ƒ Îmbunătăţirea calităţii informaţiilor din site-ul facultăţii. Pe lângă obiectivele înscrise anterior, cu caracter general, Facultatea de Arhitectură şi Construcţii are incluse şi obiective cu caracter special, de implicare directă în creşterea calităţii procesului educaţional, care să vină în sprijinul şi nu să conducă la constrângerea studentului, implicit în creşterea calităţii şi valorificarea competenţelor oamenilor care asigură desfăşurarea procesului instructiv-educaţional. Astfel, principalele obiective cu caracter special, axate pe student, pe care Facultarea de Arhitectură şi Construcţii le are în vedere sunt următoarele: - atragerea unui număr cât mai mare de studenţi cu o pregătire bună; - atragerea de studenţi străini, cu o pregătire la fel de bună; - ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale a studenţilor, în vederea dezvoltării competenţelor şi compatibilităţilor, a abilităţilor lor, pentru a putea realiza o cooperare eficientă atât în plan naţional, cât şi internaţional; - realizarea integrării activităţii profesionale a studenţilor cu activitatea practică de proiectare şi execuţie; - antrenarea unui număr cât mai mare de studenţi în activitatea de cercetare desfăşurată, organizarea unui centru de cercetare pe probleme de dezvoltare urbană durabilă, în care studenţii să poată să-şi dezvolte capacităţile sau să-şi pună în aplicare ideile; - stimularea activităţii de cercetare ştiinţifică prin iniţierea unor proiecte ce pot determina apariţia unor noi colaborări, implicit abordări de noi teme de cercetare; - asigurarea colaborării cu comunitatea ştiinţifică din ţară şi din străinătate. În domeniul activităţii didactice se vor urmări următoarele obiective: ƒ Perfecţionarea procedeelor de predare prin creşterea ponderii metodelor multimedia; ƒ Acoperirea disciplinelor cu manuale, cărţi de specialitate, îndrumătoare de laborator; ƒ Descentralizarea activităţilor didactice la nivel de catedră şi disciplină; ƒ Acreditarea specializărilor Arhitectură, Inginerie Sanitară şi Protecţia Mediului din ciclul de licenţă; ƒ Iniţierea unui program de studiu de Master pentru ciclul II de studiu; ƒ Adaptarea conţinutului planurilor de învăţământ la cerinţele pieţei; 5 ƒ Centrarea pe student a activităţilor didactice. În domeniul cercetării ştiinţifice vom avea ca obiective principale: ƒ Stimularea şi sprijinirea participării la competiţii de tip grant cu finanţare naţională sau internaţională, cât şi contracte cu mediul social-economic; ƒ Impulsionarea şi stimularea publicării de lucrări cotate ISI sau indexate în baze de date internaţionale; ƒ Stimularea şi impulsionarea publicării de lucrări şi participări la Conferinţe naţionale şi internaţionale; ƒ Promovarea unor noi evaluatori la nivel naţional şi internaţional; ƒ Promovarea volumelor de Anale care aparţin facultăţii în clase superioare de acreditare. În domeniul resurselor umane se va urmări: ƒ Promovarea în ierarhia universitară, pe bază de competenţe dovedite în activităţi didactice şi de cercetare; ƒ Atragerea pentru ocuparea posturilor didactice de cadre valoroase, iar la specializarea Arhitectură angajarea de personal nou doar în baza portofoliului propriu prezentat în faţa catedrei de Arhitectură; ƒ Obţinerea de noi conduceri de doctorat; ƒ Includerea in ciclul III – doctorat a tuturor cadrelor tinere de la nivelul catedrelor. În cee ce priveşte baza materială vom urmări ca obiective: ƒ Dotarea laboratoarelor; ƒ Perfecţionarea dotărilor prin activităţi de autodotare; ƒ Identificarea posibilităţilor de acreditare a unor laboratoare pentru consultanţă şi expertiză; ƒ Asigurarea de fonduri suplimentare ce pot fi utilizate pentru dotare prin promovarea unor cursuri postuniversitare şi realizarea de contracte de cercetare-dezvoltare. Cooperarea internă şi internaţională are ca obiective: ƒ Continuarea colaborărilor şi schimburilor de experienţă cu universităţile din ţară; ƒ Continuarea protocoalelor de colaborare cu parteneri externi şi identificarea unor noi colaborări; ƒ Continuarea perfecţionării cadrelor didactice prin mobilităţile oferite de granturi; ƒ Creşterea numărului de studenţi care vor realiza specializări în străinătate şi a numărului de studenţi străini ce vor efectua specializări în cadrul facultăţii; ƒ Extinderea protocoalelor de colaborare cu liceele din învăţământul preuniversitar în vederea selectării de candidaţi pentru admitere. Ca perspective Facultatea de Arhitectură şi Construcţii va avea în vedere : 6 ƒ Studiul oportunităţii înfiinţării unor noi specializări de masterat; ƒ Atragerea de studenţi străini pentru studiul în domeniile din cadrul facultăţii. Iniţiativele care vor asigura realizarea obiectivelor propuse sunt următoarele: - descentralizarea procesului de adoptare a deciziilor academice şi administrative; - demararea unor activităţi specifice profilelor facultăţii cu impact direct asupra pregătirii studenţilor; - înfiinţarea şi dezvoltarea unor structuri necesare noilor tipuri de activităţi, precum şi promovarea imaginii facultăţii în cadrul societăţii; - ridicarea ponderii activităţii practice a studenţilor în contextul pregătirii acestora pentru integrarea lor în producţie; - perfecţionarea pregătirii profesionale; - dezvoltarea activităţilor de cercetare în cadrul viitorului centru de cercetare; - acreditarea noilor cursuri de master propuse şi identificarea unor cursuri în formarea continuă de tip universitar; - reevaluarea specializărilor pentru ciclul de licenţă. La nivelul sistemului educaţional, experienţa profesională şi managerială (inclusiv în plan economico-financiar) dobândită pe parcursul celor 19 ani de activitate, o voi concentra în sensul unei abordări obiective a problemelor existente şi rezolvarea acestora într-o manieră avantajoasă pentru colectivul facultăţii. În acest sens, activitatea pe care un decan trebuie să o îndeplinească consider că trebuie derulată pe mai multe planuri simultan care, împreună, să concure la o activitate fluentă, menită să acopere într-o manieră maximizată, necesităţile funcţionale alefacultăţii. Astfel, am în vedere următoarele planuri de acţiune: 1. Coordonarea activităţii didactice curente; 2. Reprezentarea şi Promovarea intereselor facultăţii; 3. Orientarea spre activitea de cercetare. În continuare, mă voi referi la modul în care înţeleg să coordonez activităţile menţionate mai sus, în vederea atingerii obiectivelor enunţate drept principale, precizând însă, că în primul rând, Decanul trebuie să se achite de sarcinile prevăzute în fişa postului, legislaţia specifică, şi să acţioneze în conformitate cu prevederile cuprinse în Statutul Personalului Didactic 1. Coordonarea activităţii didactice curente Prin activitate curentă, înţeleg în principal, suma activităţilor ce concură la desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţământ specific, dintre care enumăr: - analiză / întocmire transparentă plan de învătământ şi stat de funcţii; - întocmire orar; - activităţi administrative (verificare săli, stare instalaţii, stare curăţenie laborator); - analiza transparentă a orelor existente la toate formele de învăţământ; 7 - stabilirea unei strategii comun acceptate pentru conţinutul proiectelor de licenţă şi canalizarea acestora către specializările pe care le servim; - programarea transparentă a comisiilor pentru exmene de diplomă sau concursuri şi asigurarea în timpul acestora a unei atmosfere profesionale propice, atât din partea membrilor comisiei cât şi din partea studenţilor; - identificarea unor spaţii suplimentare si realizarea unui program de dotare si de ocupare a acestora; - îmbunătăţirea bazei materiale, a cărţii, bibliotecii facultăţii; - evaluarea structurii de personal şi îmbunătăţirea acesteia; - analiza criteriilor şi a modului de salarizare / grade didactice; - sprijinirea reală a cadrelor didactice înscrise la doctorat; - informarea clară şi în timp util, cu privire la probleme de interes firesc: personal, salarizare, promovare, conferinţe, proiecte / contracte potenţiale. Coordonarea acestor activităţi, consider că trebuie făcută şi prin implicarea colectivului existent, inclusiv a personalului Tesa, prin atribuirea unor responsabilităţi punctuale, avându-se grijă ca o anumită persoană să nu fie încărcată excesiv cu responsabilităţi care să nu-i permită alocarea timpului necesar pentru activitatea specifică de bază. În acest fel, se creează premisele unei activităţi unitare şi coerente, întreg colectivul participând şi aducându-şi aportul la viaţa academică. Acestă implicare a personalului consider că poate duce la creşterea coeziunii şi colaborării, aspecte foarte importante pentru o activitate profesională eficientă. Atribuirea sarcinilor, se va face în funcţie de grad didactic, preocupări, competenţe, prin discuţii purtate transparent în colectiv şi cu acordul persoanelor în cauză. Înţeleg ca persoanele încărcate cu anumite atribuţii, să fie susţinute energic pentru acordare de premii (salar de merit, alte facilităţi posibile) în măsura în care au dovedit eficienţă în rezolvarea problemelor de interes. Deciziile şi soluţiile privind problemele de interes major – plan de învăţământ, stat de funcţii, criterii de atribuire a orelor, criterii de salarizare, promovări şi altele asemănătoare – se vor lua prin consultarea cadrelor didactice cu experienă profesională ridicată, cu grad didactic de profesor şi conferenţiar în primul rând, dar si prin discuţii cu şefii de lucrări, asistenţii şi preparatorii din cadrul colectivului avându-se în vedere ca, prin deciziile luate să nu fie lezate interesele actuale şi de perspectivă pentru cadrele didactice cu grad şef de lucrări, asistent, preparator. Statul de funcţii şi distribuirea orelor disponibile la fiecare catedră, trebuie făcute transparent prin informarea întregului colectiv cu privire la posturi, respectiv la persoanele ce le ocupă potrivit competenţelor şi/sau intereselor profesionale justificate. Consider important, ca distribuirea orelor, să fie făcută echilibrat către personalul catedrelor, iar conflictele de interese potenţiale în acestă direcţie, să fie imediat discutate, analizate, justificate şi tranşate, bazate pe argumente profesionale. Referitor la problema salarizării, am în vedere identificarea căilor de creştere şi menţinere a indicilor de ierarhizare a salariilor la valoare maximă pentru toate cadrele didactice (prin eficientizarea activităţii), deoarece consider că oricum salariile de încadrare / normă în învăţământul universitar, sunt mici în raport cu activitatea şi responsabilitatea impuse de munca în mediul universitar. Pe de altă parte, ca sursă potenţială de creştere a venitului nostru sunt contractele pe care reuşim să le atragem. Tot 8 referitor la problema salarizării am în vedere întărirea legăturii şi schimbului de informaţii utile cu conducerea facultăţii şi prin aceasta cu compartimentul Plan – Salarizare al Universităţii pentru o mai bună informare a cadrelor didactice cu privire la drepturile salariale şi modul de acordare al acestora. Practic, la anumite momente de timp, cu ocazia unor modificări privind modul de încadrare al cadrelor didactice, consider că se impune o informare colectivă cât mai rapidă, în caz contrar generându-se de multe ori o stare de incertitudine privind contractul individual de muncă, drepturile ce decurg din acesta, încadrarea înscrisă în cartea de muncă, situaţie nefirească, care poate fi corectată, printr-un schimb continuu şi coerent de informaţii între catedre şi facultate respectiv compartimente de interes. Este cunoscut faptul că spaţiile reprezintă un punct critic la nivelul Universităţii. Cu toate acestea, consider că o inventariere atentă, dublată de argumente profesionale, poate aduce în timp un plus de spaţii care să permită derularea la parametrii mai buni a activităţilor specifice. A avea un birou de lucru propriu pentru fiecare cadru didactic este o stare de normalitate şi nu o favoare, acest aspect contribuind printre altele la posibilitatea de organizare personală didactică a fiecărui cadru didactic, întărirea informării, a colaborării între cadre didactice dar şi la îmbunătăţirea conexiunii între cadre didactice şi studenţi, detalii de loc de neglijat. Binenţeles este o problemă delicată şi nu uşor de rezolvat, dar numai asumarea responsabilă şi perseverentă a ei, poate duce în timp, la rezolvarea acesteia măcar într-o manieră parţială dacă nu totală. Referitor la structura de personal pe grade didactice, este important ca această structură să aibă un aspect apropiat de “piramidal” cu baza (preparator + asistent) suficient de largă, care să poată acoperi necesarul de activităţi didactice, de cercetare dar şi organizatorice la nivelul facultăţii. O facultate fără “baza” menţionată se cheamă că este în “aer” fiind instabilă, cu posibilităţi greoaie de acoperire eficientă a activităţilor specifice universitare. Pe de altă parte, este de dorit ca numărul personalului didactic din cadrul facultăţii noastre, să fie permanent peste nivelul minim impus conform legii, nivel sub care, se poate pune inclusiv problema existenţei de drept a facultăţii. A construi şi a dezvolta catedre puternice în cadrul Facultăţii noastre, duce automat la o Facultate puternică în cadrul Universităţii obiectiv consider eu, avantajos pentru întreg colectivul existent. Însă, toate acestea trebuiesc făcute treptat şi la timpul lor. Prin organizarea judicioasă a activităţilor menţionate, dar şi a punţilor de legătură între catedre şi facultate, între facultate şi exterior, se ceează premisele unei activităţi bine organizate la nivelul facultăţii, activitate în care toate problemele de interes ale persoanelor sunt rezolvate la nivel global în mod automat, şi nu într-o manieră individuală prin care fiecare persoană să încerce după “posibilităţi personale” să-şi rezolve singură toată gama problemelor de interes. 2. Reprezentarea şi Promovarea intereselor facultăţii Decanul este persoana de interfaţă între colectivul de cadre didactice al unei facultăţi şi conducerea Universităţii respectiv în faţa terţilor (cu acordul conducerii). În acest sens, consider că Decanul trebuie să aibă capacitatea de răspuns promt şi bine justificat profesional, în raport cu cerinţele Facultăţii şi a Universităţii, fiind apt să asigure un flux informaţional bidirecţional coerent şi nealterat între conducerea 9 universităţii şi colectivul din facultate şi, respectiv, să susţină energic interesele facultăţii din care face parte în faţa conducerii universităţii şi a terţilor. Deoarece pregătim şi formăm ingineri şi arhitecţi în domeniul Construcţiilor, Măsurătorilor topografice şi Cadastru, Arhitectură ale căror activităţi se repercutează în toate sferele, este utilă stabilirea unor relaţii de bună colaborare între specializările din cadrul Facultăţii, respectiv stabilirea unor contacte permanente cu alte catedre din ţară ce deservesc specialităţile amintite anterior; prezentarea noastră şi respectiv cunoaşterea preocupărilor acestora poate conduce, prin schimbul de informaţii aferent, la acţiuni eficiente, menite a îmbunătăţi activitatea desfăşurată prin focalizarea preocupărilor în zona tendinţelor noi existente în domeniu. În sfera activităţii de promovare includ de asemenea, şi acţiunea de stabilire a unor contacte cu mediul economico-financiar local, contacte prin care să ne facem bine cunoscuţi profesional, dar mai ales să ne informăm direct despre preocupările actuale şi necesităţile/tendinţele agenţilor economici de interes, şi nu în ultimul rând necesităţile dictate de piaţa muncii în domeniile noastre de activitate, factori ce constitue un reper real al posibilităţilor de dezvoltare ale facultăţii noastre şi, nu în ultimul rând, o sursă potenţială de contracte. Un alt mijloc de promovare a intereselor facultăţii îl constitue organizarea de către întreg colectivul nostru a conferinţelor de comunicări ştiinţifice având invitaţi cadre didactice recunoscute din alte centre universitare, dar şi din străinătate. În acest sens, se impune ca în timp util, să fie făcute demersuri în vederea obţinerii în limita posibilităţilor a unor sponsorizări care să permită o organizare decentă. Consider că, organizarea sub toate aspectele (tehnic + protocolar) a acestor conferinţe constitue un bun prilej de cunoaştere a altor colective, de a ne face noi cunoscuţi, de a schimba informaţii utile într-un mediu profesional organizat, toate acestea contribuind în final la o imagine profesională bună şi unită a colectivului nostru, care va favoriza atingerea unor bune rezultate. Ca ultim punct, la care doresc să fac referire în privinţa activităţii de promovare, este cultivarea interesului pentru specializările facultăţii noastre în mediul preuniversitar, factor ce poate influenţa pozitiv numărul candidaţilor ce doresc să urmeze aceste specializări, crescând posibilităţile de selecţie calitativă. Toate cele menţionate mai sus, trebuie să fie elemente componente ale unei strategii pe termen, menite a ne asigura o informare corectă, posibilităţi de dezvoltare şi autofinanţare, ancorarea în realitatea economică pentru care pregătim ingineri şi arhitecţi, inclusiv respectiv anticiparea corectă în timp util a direcţiilor de interes. 3. Coordonarea activităţii de cercetare Cercetarea este o componentă importantă a activităţii noastre întrucât măreşte sfera cunoaşterii profesionale, asigură dinamica specifică domeniilor noastre, fiind de asemenea un criteriu de apreciere în promovarea cadrelor didactice şi nu în ultimul rând, o sursă suplimentară de creştere a venitului nostru. De fapt, în noul context (apropierea sistemului nostru de învăţământ de cel european) respectiv modificarea numărului de ani de studiu, majorări salariale importante mai întâi la profesori, iar apoi, în timp, şi la celălalte categorii de grade didactice, vor impune o reanalizare a planurilor de învăţământ, dar în acelaşi timp şi o apropiere în privinţa indicatorilor de performantă şi 10 rentabilitate în raport cu practica universitară europeană. În viitorul apropiat, rentabilitatea va fi un factor determinant în justificarea unei activităţi universitare, astfel că, finanţarea/autofinanţarea devin elemente cheie ale existenţei universitare. Cel mai de dorit factor de creştere al rentabilităţii unei activităţi, este identificarea unor surse de venit suplimentare (în afara celor obţinute direct de la bugetul Universităţii), care în cazul nostru pot fi reprezentate de contracte cu finanţare încheiate între Universitate şi Minister sau între Universitate şi terţi interesaţi în domeniul nostru de activitate (de menţionat în acest sens ar fi rolul viitoarelor laboratoare pe care le avem în vedere a se realiza; de geotehnică şi de materiale de construcţii). Experienţa personală contractuală, îmi permite să afirm că aceste contracte pot constitui o sursă de venit mai importantă chiar decât venitul rezultat din activitatea didactică. Pe de altă parte, implicarea cadrelor didactice în contracte conduce la acumularea de către acestea a unei experienţe profesionale practice, absolut necesare consider eu, pentru formarea unor buni ingineri specialişti în domeniul nostru de activitate. Rezultatele muncii de cercetare sunt materializate prin implementarea unor proiecte de interes, comunicări şi lucrări ştiinţifice valoroase, respectiv cărţi publicate, toate acestea, asigurând în final o înaltă ţinută profesională, dar şi argumente solide în sprijinul intereselor membrilor din catedre. Cred că nu este de neglijat, ca pe lângă contractele de cercetare să fie avute în vedere şi contracte potenţiale directe cu unităţi din judeţul nostru, contracte menite a ne conecta cu piaţa muncii locale, cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale acesteia şi, nu în ultimul rând, a identifica potenţiali cofinanţatori pentru contracte lansate cu ministerul, crescând astfel şansa adjudecării acestora în favoarea noastră. În acest sens, un prim pas consider că ar fi numirea unui resposabil cu probleme pe linie de informare contracte, proiecte, conferinţe, reviste (persoana acesta poate fi o persoană din colectiv dar în orice caz, să dispună de un minim de cunoştiinţe privind contractarea şi de abilităţi foarte bune de comunicare), a cărui sarcină importantă ar fi informarea organizată permanentă a colectivului cu privire la contracte potenţiale, proiecte, conferinţe, reviste de interes. Pe de altă parte, este importantă îmbunătăţirea schimbului de informaţii cu compartimentul specializat din cadrul Universităţii, în vederea unei informări în timp util a tuturor membrilor catedrei cu privire la perioadele de lansare a competiţiei de proiecte, cu privire la tipurile de proiecte scose la licitaţie şi respectiv alte condiţii importante pentru contractare. Un alt pas important în direcţia creşterii şanselor de câştigare proiecte de tip GRANT, îl constitue stabilirea de contacte profesionale (prin profesori bine cunoscuţi) la nivelul comisiilor centrale, schimbul de informaţii şi eventual colaborarea directă cu aceştia putând fi factori decisivi care să conducă la eficientizarea activităţii de contractare. Tezele de doctorat reprezintă rezultatul muncii individuale de cercetare duse într-o anumită fază a pregătirii lor de către cadrele didactice. Totalitatea rezultatelor/ concluziilor obţinute (la nivelul colectivului nostru), pot constitui surse bune ce merită analizate ca direcţii potenţiale, în care se justifică a se continua cercetarea prin lansarea/ ofertarea unor proiecte spre contractare. Totodată, cunoscând din experienţă proprie dificultăţile perioadei de elaborare a tezei de doctorat, consider că aceste cadre didactice trebuiesc sprijinite prin punerea la dispoziţie a rezultatelor muncii de cercetare prezente 11 (alte teze, proiecte de cercetare derulate), prin împărtăşirea experienţei proprii, prin crearea unor facilităţi de documentare/ dotare în perioada de elaborare a tezelor. Având în vedere elementele de mai sus, în concepţia mea se impune maximizarea interesului şi efortului în acestă direcţie, întrucât de succesul acestei activităţi depinde puternic atât succesul activităţii prezente (inclusiv pe plan financiar), dar mai ales succesul activităţii viitoare, când criterii de gen rentabilitate vor justifica sau nu, într-un mod decisiv, activitatea pe care o desfăşurăm inclusiv cea didactică. Pe de altă parte, contractele de cercetare pot reprezenta o bună sursă de creştere a bazei tehnico-materiale a facultăţii noastre.