Arhitectura devenirii. Devenirea arhitectului
Call for abstracts
Broșură în format pdf„Trebuie să ne gândim la creaturi care fac istorie cu noi, la creaturi care creează lumi, la creaturi care țes rudenii și rețele
în nenumărate feluri. Nu doar noi, oamenii, suntem constructori de lumi.”
— Donna J. Haraway
„Produsele ar trebui concepute astfel încât, la sfârșitul ciclului lor de viață, să reintre în sistem ca nutrienți și nu ca deșeuri.”
— Walter R. Stahel
“Teoria postumană este un instrument generativ care ne ajută să regândim unitatea de referință fundamentală pentru uman în epoca biogenetică cunoscută sub numele de «Antropocen» — momentul istoric în care omul a devenit o forță geologică capabilă să afecteze toată viața (sic) de pe această planetă. Prin extensie, ea ne poate ajuta, de asemenea, să regândim principiile de bază ale interacțiunii noastre atât cu agenți umani, cât și non-umani, la scară planetară”.
— Rosi Bradotti
Conferința academică face parte din secțiunea TALKS din cadrul FAST - Festival for Architecture Schools of Tomorrow. În 12-13 octombrie 2026, evenimentul va găzdui la Oradea cadre didactice, cercetători, practicieni și factori de decizie din
diverse domenii, care vor dezbate problematica "devenirii" noastre și a mediului construit, pentru salvarea unei planete aflată în multiple crize.
Tema de anul acesta a congresului UIA gravitează în jurul conceptului de „devenire” în timp a spațiilor, a oamenilor și a celorlalte ființe - becoming. Devenirea presupune creștere, transformare, maturizare — procese necesare pentru a putea face față crizelor planetare iminente și induse de om. Poate cel mai important este să înțelegem că această devenire, necesară supraviețuirii, are nevoie de răbdare, planificare și, implicit, de trecerea timpului.
Devenirea spațiilor, a oamenilor și a ființelor non-umane nu se poate produce peste noapte; este necesar ca ea să devină o acțiune comună, la scară planetară. Încă nu suntem acolo: persistă scepticismul, misticismul, soluțiile tehnologice distopice sau încercările de a găsi scurtături. Însă devenirea, asemenea creșterii, se întâmplă natural și organic, cu fiecare secundă care trece. Din această perspectivă, devenirea este un proiect politic la scară planetară: nu trebuie imaginate doar noi tehnologii și noi birocrații, ci trebuie transformate atitudini, opinii, stiluri de viață, sisteme și moduri de a interacționa, a înțelege și a construi lumea. Devenirea noastră totală presupune o resincronizare cu natura din care facem parte. Savanta feministă Rosi Braidotti observă că este nevoie de descentrarea omului ca măsură a tuturor lucrurilor din univers și reintegrarea lui ca parte a ‘pluriversului’. În procesul de devenire a lumii de la idei și strategii abstracte la spații și obiecte locuibile, arhitecții au un rol vital pentru că și ei contribuie la generarea viitorului material. Deci devenirea trebuie să fie și a minților, dar și a mâinilor arhitecților. În această relație de cauzalitate — prin care arhitectura devine odată cu devenirea arhitectului și viceversa — am identificat câteva subteme adaptate contextului românesc al arhitecturii, asupra cărora vă invităm să reflectați:
1. Creșterea arhitectului/ Regenerarea arhitecturii
Cum pot educația și practica de arhitectură să se redefinească pentru o planetă durabilă? Sunt încurajate propunerile de postere, lucrări sau paneluri care aduc împreună cercetători și practicieni (de exemplu, o lucrare poate propune interpretarea unei obiect de arhitectură de către un teoretician, amândoi fiind autorii lucrării).
#pedagogie de arhitectură #echipă transdisciplinară #practică+teorie
2. Arhitectură și natură
Cum ne raportăm, ca designeri, la spațiile locuite de ființe non-umane? Cum găsim loc naturii într-o lume tot mai antropizată? Avem nevoie de „case” nu doar pentru oameni, ci și pentru alte ființe. Nu suntem singurii constructori ai ecosistemului.
#biomimetism #insectopia #soluții bazate pe natură
3. Înapoi în viitor la o practică g-locală
Sectorul construcțiilor este responsabil pentru aproximativ 40% din emisiile de CO₂ generate de producția și transportul materialelor de construcție. Cum poate practica construirii să se reorienteze de la global către local? Cum putem recupera și actualiza practici, cunoaștere ingigenă, meșteșuguri și materiale locale?
#școli de vară #resurse locale #afaceri locale #deșeuri=nutrienți #nowaste
4. Spațiile bunurilor comune
Una dintre problemele sociale contemporane este atomizarea indivizilor, accentuată de refugierea în tehnologie sau de crizele sanitare recente. Cum putem crea spații sigure, corporal și spiritual, pentru întâlnirea comunității, reconstruind un context al convivialității și colaborării între indivizi, planetă și alte viețuitoare?
#parcuri #ecosisteme #bunuri comune arhitecturale
5. Arhitectură umană sau ne/i-umană
Apariția Inteligenței Artificiale are consecințe majore asupra modului în care redefinim arhitectura și umanul. Este etic să folosim IA în proiectare, chiar dacă procesarea acesteia consumă resurse care afectează planeta? Cum ne poziționăm critic față de IA în devenirea arhitecturii și a arhitectului?
#etică #AI #arhitectura (ne/i)umană
DETALII PRIVIND PARTICIPAREA
Autorii sunt invitați să trimită propuneri în jurul temei „Arhitectura devenirii. Devenirea arhitectului”, sub următoarele forme: (1) poster, (2) rezumat aferent subtemelor de mai sus sau (3) propunere de panel, inclusiv pe o subtemă nouă.
1. Poster - un poster în format A1, realizat conform unui layout prestabilit, care prezintă vizual un proiect, o idee, o diagramă sau un punct de vedere al autoarei/autorului. Posterele vor fi expuse în sala conferinței și prezentate în cadrul panelurilor cu care rezonează, în maximum 7 minute.
2. Rezumat - un rezumat de maxim 1000 de cuvinte în limba romană/engleză, care va fi ulterior dezvoltat și prezentat sub forma unei comunicări orale (PowerPoint) de 7 minute, în cadrul unui panel alcătuit din trei lucrări. După prezentări, va urma o discuție moderată în română/engleză de 15 minute, cu participarea publicului și a autorilor. Panelurile vor fi propuse de coordonatorii conferinței.
Rezumatul trebuie să includă: titlul lucrării; afilierea instituțională; adresa de e-mail; o imagine relevantă (autorii sunt responsabili pentru obținerea drepturilor de publicare); o scurtă biografie a autorilor (maxim 250 de cuvinte).
3. Panel propus de autori - autorii pot propune un panel format din trei contribuții, organizat după structura menționată mai sus (7 minute prezentare + 15 minute discuție). Propunerea va conține un e-mail cu un calup de trei rezumate și un titlu de panel. Fiecare rezumat trebuie să respecte cerințele specificate anterior.
NOTE
Referințele și citatele vor utiliza sistemul Chicago Notes and Bibliography.
Documentele vor fi trimise în format .doc (sau compatibil) și .pdf la adresa:
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .
În urma conferinței, a selecției propunerilor și a procesului de peer-review, se vor identifica posibilități de publicare a volumului conferinței la o editură națională relevantă în domeniul arhitecturii.
CALENDAR
9 aprilie 2026: lansare Call for Abstracts
1 iulie 2026: termen-limită pentru trimiterea posterelor, rezumatelor și
panelurilor
15 iulie 2026: anunțarea selecției posterelor, rezumatelor și panelurilor
15 iulie – 15 septembrie 2026: constituirea panelurilor și anunțarea programului
20 septembrie 2026: primirea confirmărilor de participare
12–13 octombrie 2026: conferința academică FAST Oradea
Noiembrie-decembrie 2026: trimiterea lucrărilor revizuite conform feedbackului din timpul conferinței
Decembrie 2026 – aprilie 2027: procesul de peer-review al articolelor revizuite
Mai 2027: transmiterea feedbackului după peer-review către autori
Iulie-decembrie 2027: primirea articolelor finale
2027–2028: identificarea surselor de finanțare și publicarea volumului conferinței FAST 2026.
Comitet de organizare conferință
ș.l. dr. Silviu Medeșan;
arh. dr. Greta Zsak;
asist. drd. Adrian Pescaru
